Biserica Sfantul Anton

In "Istoria Tarii Romanesti” a lui Mihai Cantacuzino se spune ca "Mircea cel Batran a intemeiat-a”. De asemeni Gheorghe Sincai afirma ca pe peretele ctitorilor bisericii de la Curtea Veche se aflau zugraviti trei printi cu numele Mircea. Unul era desigur Mircea Ciobanul, al doilea infatisa pe fiul sau Mircea, intrucat infrumusetase si zugravise ctitoria parinteasca. Cel de-al treilea il infatisa pe Mircea cel Batran. Azi in biserica se afla numai chipul lui Mircea Ciobanul si al lui Stefan Cantacuzino, de la care s-a pastrat actuala pisanie. Lui Mircea Ciobanul i se datoreaza zidirea bisericii in a doua lui domnie, cu hramul "Buna Vestire”, cunoscuta de localnici si istorici mai ales sub numele "Biserica Curtea Veche”. Biserica este cel mai vechi lacas de cult din Bucuresti, care pastreaza forma originala.

 

Denumirea de Curtea Veche este data in opozitie cu denumirea de Curtea Noua ridicata pe dealul Uranus de catre Alexandru Ipsilante, care a ars, luand denumirea de "Curtea Arsa”. Curtea ridica ta de Mircea Ciobanul cuprindea un palat domnesc realizat din lemn de stejar cu pereti umpluti cu pamant si impodobiti cu covoare. De-a lungul lor erau asezate lavite pe care stateau boierii.

 

Biserica Sfantul Anton a fost construita pe locul alteia mai vechi, din lemn, si a servit drept capela pentru Curtea Domneasca. Biserica are un plan trilobat - o copie a manastirii Cozia - cu o lungime de 25 de metri si 8 metri latime la exterior. Pronaosul este acoperit cu o bolta semicirculara, iar naosul este prevazut cu turla. In ceea ce priveste plastica decorativa a fatadelor, ea este realizata prin fasii de caramida aparenta, alternand cu fasii de tencuiala. Sub cornise se afla un sir de ocnite, care, alaturi de soclul construit cu caramizi semicilindrice, constituie un progres in evolutia arhitecturii in Tara Romaneasca. Prezenta contrafortului, care sprijina zidul la exterior, cat si decoratiunea ocnitelor, reprezinta o influenta arhitectonica din Moldova, influente aduse de sotia ctitorului, Doamna Chiajna, fiica domnitorului Petru Rares din Moldova.

 

Pisania originala a disparut, s-a pastrat insa pisania pusa de Serban Cantacuzino la 1715, cand a refacut pictura ocazie cu care a adaugat la intrare un frumos chenar de piatra, sculptat in stil renascentist. Pictura veche realizata sub Petru cel Tanar nu s-a mai pastrat. Biserica a fost refacuta de multe ori, cea mai importanta restaurare fiind facuta in 1934 de catre Comisia Monumentelor Istorice, prilej cu care biserica a capatat aspectul sau initial. Construita in stilul caracteristic secolului XVI Biserica Curtea Veche este un exemplu remarcabil de logica arhitecturala si forme decorative realizate cu elemente simple, reprezentand o opera de reala valoare artistica. La interior este de remarcat catapeteasma decorata cu elemente din Vechiul Testament.

 

In interiorul Curtii Domnesti mai exista o biserica mai mica cu hramul "Sfantul Antonie cel Mare”. Din pacate, cu ocazia incendiului celui mare din Bucuresti de la 1747, cand au pierit in flacari multe biserici, biserica a fost distrusa, iar biserica mare va primi alaturi de hramul “Buna Vestire” si hramul "Sfantul Anton”. La inceput in biserica avea loc "ungerea cu mir” a noilor domnitori.

 

Azi alaturi de biserica se mai vad pastrate ruinele din fostul palat domnesc folosit pana la domnitorul Constantin Brancoveanu. In biserica se pastreaza mormantul lui Mircea Ciobanul, mort la 1599. Ample lucrari de restaurare si reamenajare au avut loc intre anii 2007 si 2009, sub directa coordonare a preotului paroh Zaharia Gheorghe, cand si pictura bisericii a fost restaurata de pictorul Romeo Andronic. In anul 2009 s-au serbat 450 de ani de atestare documentara, ocazie cu care s-a lansat un album aniversar.